ZĂDĂRNICIREA COMBATERII BOLILOR

       Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional şi internaţional determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi declararea „Pandemiei” de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în data de 11.03.2020, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care a fost modificat art. 352 din Codul penal referitor la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

       Astfel, în prezent, art. 352 are următorul cuprins:

„Art. 352. Zădărnicirea combaterii bolilor

(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care ştie că suferă de această boală se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (3) se pedepseşte.

(9) Prin carantină se înţelege restricţia activităţilor şi separarea de alte persoane, în spaţii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecţiei sau contaminării.”

1. DEFINIȚIE

       Zădărnicirea combaterii bolilor este fapta persoanei de a nu respecta măsurile luate privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase pentru oameni.

2. SUBIECȚII INFRACȚIUNII

       Fapta prevăzută de art. 352 alin. 1 poate fi săvârşită doar de către persoanele aflate în carantină, astfel cum este definită prin art. 352 alin. 9, ori spitalizate din motive ce ţin de o boală infectocontagioasă.

       În mod similar, subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. 3 este calificat, respectiv o persoană care ştie că suferă de o boală infectocontagioasă.

       În ceea ce priveşte fapta incriminată prin art. 352 alin. 2, arătăm că subiectul activ este necircumstanţiat, putând fi orice persoană care comite fapta penală.

3. Conţinutul constitutiv

        Infracţiunea se poate realiza prin săvârşirea uneia dintre următoarele acţiuni:

• nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase;
• nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase;
• transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase.

      Nerespectarea măsurilor impuse de către autorităţile competente se poate efectua în orice mod şi prin orice mijloace, putându-se materializa atât în acţiuni cât si în inacţiuni. Prin urmare, observăm că pentru existenţa infracţiunii analizate norma de incriminare pretinde şi o situaţie premisă, respectiv preexistenţa unei boli infectocontagioase şi/sau a unor măsuri (şi anume, obligaţii luate/dispuse de către reprezentanţii autorităţilor competente în conformitate cu prevederile legale în materie), fie de carantină sau de spitalizare, fie privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase.

      Zădărnicirea combaterii bolilor presupune, prin concept, ca nerespectarea măsurilor dispuse să producă un rezultat. Aşadar, urmarea socialmente periculoasă constă, în primul caz, în crearea unei stări de pericol prin nerespectarea măsurilor de carantină sau spitalizare impuse, iar în celelalte cazuri, presupune răspândirea sau transmiterea unei boli infectocontagioase.

      Dacă fapta are ca rezultat vătămarea corporală sau moartea uneia sau mai multor persoane, infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor este mai gravă, întrunind astfel cerinţele esenţiale corespunzătoare alineatelor 5, 6 şi 7 din art. 352 Cod penal, după caz.

       Zădărnicirea combaterii bolilor, în variantele prevăzute de art. 352 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3, se poate comite numai cu intenţie.

       Nerespectarea, din culpă, a măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, realizează conţinutul variantei atenuate, astfel cum rezultă din art. 352 alin. 4.

4. Aspecte procesuale şi regimul sancţionator

      În cazul acestei infracţiuni, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, urmărirea penală se efectuează de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare, sesizarea instanţei se face prin rechizitoriu de către procuror, iar judecarea în primă instanţă se realizează de către judecătorie. În cazul infracţiunii săvârşite cu intenţie depăşită, care a avut ca urmare moartea victimei, competenţa de a efectua urmărirea penală revine procurorului, iar judecarea în primă instanţă revine tribunalului.

      Regimul sancţionator diferă în funcţie de încadrarea juridică dată faptei, respectiv varianta tip şi varianta atenuată se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea sau cu amenda, iar formele agravate se pedepsesc cu închisoarea, având limitele stabilite prin textul legal redat mai sus.

Ai neclarităţi? Contactează-ne!

Av. Gina Terinte